E Perchè Fescene Tradiziunale
"Quessi d'arburi" significa cresce i casi à u troncu, per fà una massa densa di e rami. Hè parechji fà oghje ghjornu per scopi estetichi è / o per guardà un arbre predilettu chì cresce i so limiti, chì necessitanu eliminazione. Ma tradiziunale, hè stata fatta per altri razze: I rami cut sò stati o alimentati à pane (furmagliu), cremati com'è fugliale o usatu per fà e cose.
Cuminciare principia à l'arburi ghjovani, è u prucessu si ripetuta in tuttu a vita di l'arbre (chì volenu chì, se decide chì questa cosa chì vulete subitu a l'arburette, fate à preparà un mantenimentu significativu).
Solu solu certi spezii di arburi sò adattati à chjassi (quandu hè stata fattu per a finalità estetica). Eccu alcuni di quelli tipi, sicondu a Salute Rè di a Società Horticultural:
Topping Versus Pollarding: Superficially Similar, but Different Operations
Avà chì sapete a definizione di "chjassi", pudete distinguìlulu di "cundimentu", chì hè un altru termu usatu in arboricultura . Ma quì hè a diferenza trà i dui parolle: Quandu l'antica hè fatta cù u disignu in mente, questu questu hè fatta da a spiranza.
Pudendu trasfurmà i castelli più avanzati à quasi a cima di u troncu. L'arbureti tremendu hè oltremamente usatu cum'è una alternattiva più caru à a so rinuncia sana, chì pò esse bè caru à u casu di grande arbuli antichi. Ùn sò micca fatte cun eiu à ciò chì hè megliu per l'arbre, ma perchè u pruprietariu hè un pocu. Certi tipi d'arburemi pò moriri dopu tastu, ma stu fattu spessu mantene pocu impurtanza à u pruprietariu, chì pò esse felice d'avè l'arbre si troppu micca indiferente.
Fegnu però, chì micca micca tutti l'arburi chì sò stati suprani morsi una morte ràpida. In fatti, qualchissia vive per parechji anni. Ma cù a so presentazione arruvinata tramiti l'attitudini, u pruprietariu pudaria esse megliu se l'arburu micca indispensabile era mortu. Qualcunu grazia à a forma chì l'arbre avia avutu prima di a prucedura si pèrdite per sempre.
Allora, quandu "chjassi" è "cundimentu" pò apparenza à i principianti à i termini simili, l'antica prupone un pedigree superiore. Più penseru pensa à chjassi. Per esempiu, hè cunnisciutu chì solu certi tipi d'arburi risposanu bè da a pratica, perchè u chjami è limitatu à quelli tipi di arburi. A cuntrastu cù u cumèntu, a chjassu prima hè stata rializata quandu un arbre hè ghjovanu. Incartaghju hè ancu un operatu continuu, mentre chì topping hè spessu adupratu solu una sola volta, cum'è una stratificazione.
Quandu si tratta à l' arboristiani o cuntrullà à l'arburete di sirvule à rinfurzà i membri di l'arbureti (à qualifichevuli chjamati "limbing") chì culpiscenu pi ammacevule nantu à a vostra casa, assicuratevi chì ùn anu micca intenzione di cumprà u vostru arbre - se l'arburu hà in più impurtante. Topping, in circustanzi tali, hè un prucedimentu assai rispettabile.