Ùn Canteraghju Questi Arbusti è Vigna Intornu à i zitelli
Mentre chì qualchi di e pratiche più venendu da venenosa cum'è u foxglove ( Digitalis spp. ) È l' annuali (in u Nordu) cum'è u frascaru ( Ricinus communis ) , ci sò ancu parechji arbusti chì portanu frutti velenui, sardi o fogli. Parechji di questi arbusti sò cultivati cumunmente chì, anche si avemu amparatu di a so toxicità, hè faciule per noi chì ci permettemu a nostra guardia per elli.
Ma quandu avete a decisione d'esse cultivate l'arbusti foddi poisonous, hè megliu sempre di errore nantu à a parte di curazioni, sopratuttu cù i zitelli.
Hè dinò un preoccuperiu quandu avete animali. I cani sò rambuncevuli è tendenu à esemplari di e cose liberamente, perchè deve esse guverntu nantu à i culturi chì sò poisonous à i cani . Ma ancu i nostri felici di restaru i felini pruvate à manghjà i vegetariali, quarchi chì hè veluoso per elli. Per esempiu, l' arbusti di azalea sò tossichi per i misgi.
A volte, una sola parte di una pianta serà tòxica. Certi arbusti assaura boni poisonous o sardegna, mentri chì, cù l'altri, pò esse toli toliques (o razzii, zucchetti, greghje, o fiori) chì ponenu un periculu. Unu altre arbusti pudete avè parechje parechje poisonous o esse tossicu in tuttu.
Arbustes Di Poisonous Berries:
- Acevedo (Ilex spp ) .
- Pokeweed ( Phytolacca americana )
- R ockspray ( Cotoneaster horizontalis ) è autri cotoneasters
Pokeweed hè inclusu perchè hè classificatu da i botanistichi com'è un arbulu è perchè hè assai cumunimenti truvatu in u patiu. Hè una pianta salvatica , micca un arbustivo di paisaghji .
Hè rimbursatu, a so natura venenosa hè quarchi cosa di mantene in mente, perchè i zitelli sò assai attaccati à e so boli vistimenti.
Arbustes Di Vinu Verili:
- Ave di paradisu ( Caesalpina mexicana ) è d'altri spezii di Caesalpinia
- Arburi di tà ( Taxus spp ).
A toxicità di u tassu hè difficultu per discutiri.
Tècnicamente, hè solu a semente chì hè tossica: a carne, stessa di a baga rossa (attualmente classificata com un "aril") hè micca. Ma ogni bagagli cù e zocchi tòxica sò essenze «biscuzi verdi», perchè manghjà e barnoli conta l'exposerà à i graneddi.
Arbuli incù parechji pianti chì anu perseguite:
- Andromeda ( Pieris japonica )
- Tromba d'angelo ( Brugmansia spp )
- Daphne spp.
- Hydrangea spp.
- Lantana camara
- Laurel ( Kalmia latifolia )
- Oleander ( Nerium oleander )
- Rhododendron spp. (questu incluye azaleas)
Laurel Mountain hè relatatu à l' arbulu salvaticu chjamatu "lambkill" chì hè notuve per esse poisonu. I dui, à u turnu, sò razziali di Andromeda, azalea è arbusti di rhododendron. Giardinarii chì vive in i climi frà si puderanu pensà à a lantana com'è una pianta crescita in pruponi di sopra, ma, in regioni dilettanti, creci com un arbusto.
Casu Special
Uni pochi di altre tipe d'arbusti sò prughjettu problematii à a nostra salute, ma micca necessariu perch'elli anu da manghjà da accidenti. Tutti hà amparatu di i arbusti foddi poisoni, sumac ( Rhus vernix ) è di vinu ( Rhus diversilobum ) . Sò esempi di arbusti chì vi pruvate per esse scrupuleghjani in contru à a nostra pelle, perchè pò causà rascalli rossi . Sò stati pezzi salvatichi, ma pozzu sziciliu pò esse assai crescente in a vostra regione, sicondu a regione induve vive.
Un altru casu specialu hè presentatu da poinsettia ( Euphorbia pulcherrima ) . A ghjente cun allergii di lattice ponu esse malati sia per esse in a stanza stessu cù un arbusto (di pozzettica) ùn anu mancu toccu toccu à avè l'effetti di malatie).
E eni vini
Vins sò spessu pruned per esse cumportanu cum'è arbusti, cusì u vignetu sò in parechje raggiunatu cù arbusti per u scopu di cumpilà listi, cum'è liste di vegetali tossichi. Quì ci sò parechji pianti di vite chì ùn avete micca esse crescenu si i zitelli anu da ghjucà in u piattu:
- Amanduli americani ( Celastrus scandens )
- Clematis spp.
- Poison ivy ( Rhus radicans )
- Viteddu di Trompa ( Campsis radicans )
- Virginia creeper ( Parthencissus quinquefolia )
- Wisteria spp.
E pianti salvatichi assuciati cù l'amiariculata americana è ancu veru (o ancu più cusì) sò orargumenti orientali ( Celastrus orbicularis ) è soleit agnelli ( Solanum dulcamara ).
L 'ivica di Venison, cum'è i so parenti, vinu d'aliva è sumac poison, hè un muremu chì ponu fà a to pellice perchè vene cumportatu. A verdura di Virginia hè tossica in dui livelli:
- I casci sò una irritanti di a peddi per certi persone.
- A vigna porta beji velenuoti.
In mesu, a vanda trumetta hè venu cumu manghjatu o (per certi persone) tocca.