Species Schefflera sò maravigliosamente pianti tropichi . A schefflera grande (à qualchì volte chjamata a pianta parigina) presenta longa, brillante, ovalada foglie verde chì scorcia gràziava da un zuccaru cintrali. Un schefflera madura pò avè 12 à 16 fulgitori da un cantu zanco, mentre chì un schefflera immature hè più prubabile di quattru à sei. Puderanu cresce à una altezza di trè pezzi altitudini.
Schefflera arboricola (spessu chjamati schefflera nanu) fighjenu fondu più chjucu, fulgi brillanti, à volte cun variegazioni cremosi.
Schefflera fucerà in ghjocu cù e vostre altri pratiche tropiche. Sfurtunamentu, Schefflera hè improbabile di fioru, perchè serebbe missu i tentaculi longu, rosso chì passanu per fiori.
Cundizioni cultivati
Schefflera Preferiscenu a luci indiretti. In l'estiu, trasfurmà quellu si possu sutta una sgabilezza sopra. Cum'è una pianta tropica, apprezzé assai a humidità è a composta hifa. L'acqua u medievale durante a stagione di a crescenza è spruce a foglia frecuentement. Pudete taglià a so acqua durante l'invernu. A schefflera soffri per via di sottu à u 60 F. Ùn vi scòtevi à borchi di valdi di scaldà. Praticà in i medii ricchi in potting. Vulete a vulete alimentà a so duie volte à settimana durante a stagione di staggione cù l' addumpiu liquidu o utilizate duie applicazioni di pelletie di lentimentu. Sò e ghjuvelli pesche è ghjunghje viaghju di i nutrienti extra.
Propagazione
In i cundizzioni ghjuridichi, schefflera pò esse prubilizatu da stagni, ma hè micca cusì faciule.
Aduprate una hormona di radicali è furnisce assai umidità è calidez. Pigliate una alta taxa di fallimentu, ma cum'è sti sò e pianti tropichi è pò esse difficili di travaglià. Puderanu ancu esse prubilati da i capi d'aire.
Repotting
Ripot annu mentri necessariu. Un schefflera madura pò cretà in un arbolu piccu, finu à 12 o ancu 15 chilometri.
In ogni casu, hè più prubabile chì una pianta d'interiors in un clime temperatu ùn stopcannusi criscinu à 6 pies. Lentenu a crescita di crescita per una prolongazione di ripotting.
Varietà
Ci sò dui variità principali di schefflera:
- S. actinophylla : A schefflera più cumunu, cù alzati ovali à 10 centur'anze longu chì cresce da un zuccaru cintrali.
- S. arboricola : Una versione più chjuca, cù una foglia à un centru inchicci chì crescenu in ragruppi fissi. Sta pianta hè più chjuca di i dui. Una varietà variegata di sta pianta, cù manni cremosi nantu à e so foglie, hè populari in i giorni di casa.
Cunsideri di u Cultivatore
Schefflera ùn sò micca pianti diffirenti per cresce, chì furnenu furnisce bundle di luzia indiretta, calidez è umidità. In i climi assai fretti, u calore fondu pò esse necessariu. Leggy schefflera pò esse prunellatu à favurisce una pianta più plena.
Un schefflera sottuffata è friquenti si cumincià à falla ochji fannu rapidamente, da piglià a freccia di bocca è si move à correggià u prublema. Se pèrdite tutte e foglie, ma vulete salvà a pianta, mettela fora in a primavera, aghju assai acqua, è deve esse spedizione.
Pesti
Schefflera pò esse faciuli fà cresce, ma ci sò parechje parechje chì pò causà disgrazia in u to giardinu. Questa pianta hè sottumettabile à bugs , ariani , pulatorii è un insettu chjamatu scala .