I pianti chì aghjunghjenu e altri piani
Allelopatia, da i paroli grechi alleli (l'uni o mutivi) è u patale (patrimoziu), si riferisce à una pianta chì libera chimèmichi chì anu qualchì tipu effettu in una altra pianta. Quessi chimichi pò esse offriti da parechji partie di a pianta o pò esse liberatu da una naturalcaffitura.
Allelopatia hè un mecanismu di survival, chì permette certu pratiche à cumpetenu è spessu a destruiri i pianti vicini, da a crescente di crescenu di a pusterità, di u sviluppu radicali o di l'attraversu nutriente.
Ogni organi, cum'è bacteria, virus è fungi, pò ancu esse allelopati.
U termine allelopatia hè generalizata cù l'effettu di qualunque, ma pò ancu applicà à effetti benefiziusi ancu. E ancu quandu l'effettu hè dannuu à i pianti, pò esse un benefiziu altri. Penseu di chì u farinaghju di glutina di gran glutine hè usatu com'è un herbicida naturale, per prevene i bumesi di grassas di spuntà. Molti turf grasses è e cose verdura sò pruprietà allelopati chì migliurà a so suppressione di piuma. E quantu a manera di u funziunà penicillinu pò ammazzate a bacteria. Quessi sò tutti vistu cum'è benèvuli à l'omu.
Avete bisognu di i prublemi prufessiunali crescenu i pianti nantu à l'attuali nuvole negru . Tutte e parte di l'arghjentu di nucliu prodenu hydrojuglone, chì hè cunvertisce à una allelotoxina quandu hè esposta à l'ossigenu. L'arrabbiari, decomposing leaves, è e prugne di i nucliarii alluviani u juglone in u latu in u circondu, chì impedisce u crescitu di assai altri pezzi, in particulari quelli in a famiglia di Solanaceae , cum'è pumati , pepite , patate è alberganu .
Ancu l'arbureti è l'arbusti, cum'è l'azalei, i pini è l'arbureti , sò sottumessi à juglone. Invece, assai zecculi sò tullircenti di Juglone è ùn mostranu effetti nucenti.
Cumu si sapi si l'allelopatia hè u Problema cù a vostra pianta?
Sfurtunatamente, ùn sò micca sintimenti sintimenti di allelopatia, ma pò spessu di deducirlu.
Per esempiu, quandu a vostra azalea muera, anche mancu pensate chì hà a cundizzioni ideali chì cresce, è a sustituiscevi cù una nova azalea chì hè ingume è sana chì cumincià à decadenza dopu à a pianta, fighjate à u cresce in vicinu. Ùn ci hè nuddu walnut nìvuru in vista, ma ci sò altre culprit. E diversità di e piante sò affettati da l'allelotoxini di solu certi pianti. Kentucky bluegrass hè allelopàticu à azalee.
Un altru esempiu assai di noi anu sapiutu hè cumu chì nunda ùn avianu creciutu sutta l'alimentatore d'u paese chì avianu timore di girasole in questu. Tutte e parte di i girasoli cuntenenu e tosini allelopatiques chì impediscenu a germinazione di e semente è a crescente di crescita. Tanti cusì ch'elli anu studiatu per u so usu di u cuntrollu di i biscotti.
Allelopati invativi
Una nota latte inquietante per esse cuntzertusi hè a manera di e malatie invasore pò utili l'allelopatia per sguassà a cuncurrenza. In parechji spazii, a mustarda d'alli ( Alliaria petiolata ) a rapidità di spargeru avianu apunitu à una capacità allelopatia. L'altri non-indigeni, such as purple loosestrife ( Lythrum salicaria ) è manufatti ( Centaurea maculosa ), parvenenu ancu guadagnà una punta cù toxini allelopati.
Cosa da fà in a pianta alleopàtiche
Prima, avete bisognu di sapè chì e planeti in vicinu pudianu esse alleopathic.
Ci hè una lista sottu di quarchi setti di paisaghji cumuni per guardà.
Tuttavia, ùn puderebbe panificà perchè pussibule cunterna i piantini in u nostru patiu. Puderanu cun pacificamente esse si sò guardati à distanza. È a qualità di a vostra terra pò esse un fattore quantu longu sò stati tossini. U più pesu di u solitu, più longu u toxine sò perseguite. U terrenu di drenaturu traschirià e toxine sottu a zona radicali di i pianti vicini.
Avè un bonu paisanu santu cù assai organisimi benèvuli also seems help. Hè crescente quantu parechji cose fungi è i bacteriu pò fà per a vostra terra. Puderanu chjappà, dissipate o cunverta i toxini in qualcosa più benigna. Per d 'altra banda, ci sò i microorgenziu chì aiutanu à u prucessu alelopàticu. Hè a natura.
Bottom Line
Allelopatia ùn hè nunda nova. U termu hè attribuitu à un prufissuri austriacu, Hans Molisch, chì l'hàinculatu in u 1937 u libru "L'Effect of Plants on Each Other".
In ogni modu, l'omu sò cunnisciutu più longu. Récordi di l'antichi grechi è i Rumani parlanu di e plantene sò tòxica à l'altri. Plinio l'Elder hè cita citatu per nutà l'effettu perleculu di e nè noce è i chjamanu tòxica.
E allelopatia ùn hà micca bisognu chì una cosa hè di ritmu. Un certu quantità di allelopatia passa in i sistemi naturali. Allelopatia hè stata avutu una mani in cumu si scopre i boscchi. Eppuru chì i pianti sò solu cumpitenni pà i risorsi limitati di l'acqua, u sole, è i nutrienti, senza recite à a guerra chimica, a ricerca in permanente hè studiu chì i dui cundizioni pò più più di fà cù l'altri chì anu pensatu. A ricerca also seems to show that more one plant is stressed, either beforehand or because of allelotoxin, the greater the reaction to the allelotoxins.
Allora hè una quistione fascinante ma cunfidosa. Ùn hè parechje micca una lista exhaustiva di e pianti alelopati, perchè perchè ùn ferma assai pruprietà per fà. In ogni casu, sò quì chì sò qualchì usu cumplicatu di e piante allelopatichi è e so vittimi.
- Astri è Auropeu - Tulipanu chjaru, u pinu russu, l'astru di zuccaru
- Broccoli - Altre cultu cole
- Forsythia - Black Cherry, Goldenrod, Kentucky bluegrass, Sugar Maple è Tulip Poplar
- Junipers - Grasses
- Centeno persa - Apple trees, flowerwood dogwood, and forsythia
- Sugar Maple - Spruce bianco è Birch